Ce s-ar întâmpla dacă, de timpuriu, nu am avea suficientă parte de senzații? Nu am mai crește. Nu am avea cum să atașăm unui cuvânt o experiență. Nu am avea cum să etichetăm, să categorizăm un obiect dacă nu ne-am ghida după niște însușiri vizuale, olfactive, tactile, auditive sau chiar gustative. Nu am avea cum să învățăm să rostim cuvinte dacă nu le-am auzit suficient și implicit să comunicăm cu ceilalți. Stimularea senzorială este indispensabilă dezvoltării copilului. Astfel, mai jos, sunt prezentate câteva idei de activități de joc senzorial:
Apucarea, scuturarea neintenționată, ulterior intenționata, pipăirea, manipularea obiectelor, lucrurilor, texturilor reprezintă activități stimulante senzorial indispensabile copilului foarte mic. La vârste mici, o importanță deosebită o are simțul tactil 1, alături de cel gustativ, furnizându-le copiilor o experiență senzorială bogată cu privire la mediul lor; de asta copilașii vor să pună mâna pe tot ce apucă sau să bage în gură, astfel, realizând cunoașterea lucrului respectiv.
Explorarea tactilă a diferitelor suprafețe, texturi, jucării, antrenează și mobilitatea anumitor părți ale corpului ceea ce ulterior duce la însușirea motricității și mersului; acțiuni ce permit copilului să se deplaseze în mediul său și să interacționeze cu mai multe obiecte, lucruri, situații și să invețe despre ele. Referitor la ideea expusă anterior, un studiu efectuat pe copii cu dizabilități psiho-motorii, reliefează faptul că dezvoltarea motrică și cea kinestezică influențează pozitiv dezvoltarea intelectuală 2, mișcarea, activitatea fizică fiind necesare pentru o dezvoltare psihică armonioasă.
A-i cânta/a-i pune cântecele, de asemenea, reprezintă o activitate extrem de bogată senzorial pentru copilul mic îndeosebi, cu atât mai mult, cu cât, ușor-ușor îi sunt mișcate sau este încurajată mișcarea mânuțelor sau piciorușelor. La asta adaugându-se și faptul că activitatea e făcută împreună cu o altă persoană, lucru ce crește conexiunea emoțională dintre cei doi și se învață și despre relații.
Un alt studiu a afirmat că o expunere ridicată la anumite mâncăruri și implicit anumite mirosuri a crescut interesul copiilor (8-10 ani) față de acestea; totodată, ca și efect pe termen scurt s-a observat scăderea temerii față de alimente noi și disponibilitatea de încercare a unor noi alimente la copii ce avuseseră parte de un training senzorial în sfera gustativ-olfactivă 3. Astfel, copilului îi poate fi pus pe farfurie un nou fel de mâncare, dacă acceptă, sau pe masă pentru a-l familiariza cu acesta și a-i crește interesul pentru el, sau efectiv să-l miroasă. De asemenea, un joc de tipul a-i da copilului să miroasă mai multe mirosuri (3), însoțit de instrucțiunea de a-l găsi pe cel de portocală de exemplu, ajută nu numai la stimularea olfactivă, fixarea noțiunii, dar în același timp reprezintă și un bun exercițiu pentru o mai bună conștientizare a corpului și inspirație, cu atăt mai util cu cât copilul are dificultăți în această sferă.
Continuând, activitățile de sortare (de exemplu, a unor boabe de fasole cu o lingură, dint-un vas mai mare în unul mai mic; sau a tacâmurilor uzuale – fiecare la categoria lui-, sau a animalelor – cele care trăiesc la fermă vs cele care trăiesc în pădure-, dar și multe altele) stimulează atât motricitatea fină (care reprezintă fundația scris-cititului), cât și abilități de tip intelectual – cognitiv și social.
A face cu copilul, dar a-l și lăsa să ia parte, să facă singur diverse activități cotidiene, uzuale, simple, la îndemână, bazate pe simțuri, furnizează experiențe de stimulare senzorială diversă ce reprezintă baza dezvoltării sale ulterioare armonioase.
Referințe:
- Golu, F. (2015). Manual de psihologia dezvoltării: o abordare psihodinamica. Iași: Polirom.
- Teodorescu, S., Popescu, O. (2014). Options to Educate the Intersegmental Coordination and Balance of Children with Intellectual Disabilities by Multi-sensory Stimulation Programmes. Procedia-Social and Behavioral Sciences, 117, 581-587.
- Walh, M., Majchrzak, D. (2019). The impact of a sensory education on gustatory and olfactory perception in Austrian school children aged 11–14 – A consideration of short-term effects. Food Quality and Preference, Volume 78, 103727.
Despre autor