Arta are numeroase beneficii asupra omului. Fie a participa activ, fie pasiv, la proces, sau rezultatul final, arta ne încarcă. Astfel, programele “Arts on Prescription” (AoP) au fost printre primele forme de prescriere socială din Regatul Unit ¹, dovedindu-și caracterul benefic, vindecător asupra psihicului. Două dintre cel mai des folosite în lucrul cu copii fiind pictura și desenul. Oricine poate picta sau desena, iar în cadrul mediului terapeutic nici nu se pune problema de a o face BINE, ci, accentul cade pe proces.
A-și alege materialele, a hotărî așezarea în pagină, a aborda subiectul în manieră personală, respectând regulile cadrului terapeutic, pot avea, în cazul copiilor, efecte pozitive vizibile și asupra responsabilizării acestora și a creșterii independenței personale, precum și a încrederii în sine.
În cadrul unui demers terapeutic, acest lucru poate fi facilitat de reflectările terapeutului. Se poate face o paralelă cu alte activități pe care copilul le-a dus sau nu le-a dus la bun sfârșit pentru a se observa ce l-a ajutat sau i-a infrânat progresul într-o situație. Astfel, copilul dobândește o mai mare conștientizare asupra resurselor și a vulnerabilităților sale, precum și a unor modalități personale pentru o mai bună adaptare.
Numeroase tehnici de terapie prin joc, precum, “Pălării de petrecere pe capetele monștrilor: strategii de desen pentru stăpânirea fricilor” au demonstrat în repetate rânduri eficiența acestora asupra tulburărilor anxioase la copii. A desena sau a picta pentru copii este echivalentul lui a pune în cuvinte, pentru noi adulții, astfel, ei se pot îndepărta puțin de fricile lor, iar externalizarea și vizualizarea acestora, pe lângă faptul că le diminuează intensitatea, îi poate ajuta și să găsească mai ușor modalități de “a le îmblânzi” ².
Mai mult, un studiu realizat pe băieței cu vârste între 7-12 ani a dovedit eficacitatea picturii (ca intrument al terapiei prin artă) asupra diminuării anxietății de separație. După 12 sesiuni de terapie prin pictură, băieții au manifestat mai multe emoții adaptative și o mai mare capacitate de adaptare. Totodată, au avut tendința de a-și împărtăși trăirile. Abilitatea de comunicare, de asemenea, având o îmbunătățire evidentă ³.
Experiența de grup îi poate ajuta pe copii și să devină conștienți de faptul că și alții se pot simți exact la fel ² .
Totodată, experiența de grup permite folosirea unei tehnici foarte îndrăgite din terapia prin joc, și anume “Galeria stângace” ², eficientă în cazul copiilor ce sunt perfecționiști. Fiecare face cât de repede și neîngrijit poate, o lucrare; apoi lucrările sunt expuse și discutate în cadrul grupului, cu accent că această galerie nu așteaptă performanță de la micuții artiști, ci, apreciază lucrul mai degrabă natural, spontan, nu atât de mult gândit și cântărit.
Activitățile artistice au o forță covârșitoare asupra bunăstării copiilor, dar nu numai, depinde de noi să ne lăsăm implicați și absorbiți în proces.
Referințe:
- Efstathopoulou, L., & Bungay, H. (2021). Mental health and resilience: Arts on Prescription for children and young people in a school setting. Public Health, 198, 196–199.
- Kaduson, Heidi Gerard, Schaefer, Charles E. (2020). 101 tehnici favorite ale terapiei prin joc. București : Editura Trei.
- Khadar, M. G., Babapour, J., & Sabourimoghaddam, H. (2013). The Effect of Art Therapy based on Painting Therapy in Reducing Symptoms of Separation Anxiety Disorder (SAD) in Elementary School Boys. Procedia – Social and Behavioral Sciences, 84, 1697–1703.
